Pentru cei care dau examene, cu drag!

Hello again!

Pentru că în perioada asta absolvenții de gimnaziu și liceu sunt în fibrilații din cauza examenelor, m-am gândit (mda, uneori chiar fac asta, chiar dacă unii nu mă cred!) să las aici  câteva din Învățăturile lui Trușcă pentru cei mai tineri. Din experiență proprie. Lucruri pe care aș fi vrut să le știu în urmă cu vreo 15 ani, dar nu am avut pe nimeni să-mi spună.

Nu este capăt de țară dacă iei 7 sau 8 și cel care a copiat de la tine, mai fidel decât xeroxul de la colțul blocului ia cu 50 de sutimi mai mult. E doar o pregătire pentru viața reală.  O să te lovești după școală de mulți proști cu multe diplome care nu reușesc să-și scrie numele dacă nu se uită în buletin.

Nu pune prea mult la suflet ce-ți zic părinții. Da, sună nașpa. Mai ales dacă părinții te-au certat sau pedepsit pentru note. Sau dacă mereu ai auzit că „Popescu a reușit să ia 10 la matematică, tu de ce nu ai fost în stare să iei măcar 9?” Nici nu te supăra pe ei. Așa au fost ei obișnuiți, îți proiectează ție  angoasele și nereușitele lor. Tu ești tu, Popescu e altul. (asta dacă nu sunteți frați sau e vreo coincidență de nume, evident. 😈 )

Gândește-te din timp spre ce facultate te vei duce. Și care e scopul ei. Nu în clasa a 12-a, că s-ar putea să fie târziu. Ce ai vrea să faci? La ce fel de job te-ai duce cu drag? (știu că raspunsul  în majoritatea cazurilor este niciunul, cum naiba să-ți placă să te trezești la 6-7 și să stai toată ziua la muncă?!) Apoi gândește-te dacă acel job îți asigură ziua de mâine. E frumos s-o arzi la facultatea de artă, științe politice, geografie sau jurnalism. Nu e la fel de frumos ca singurul interviu pe care să-l iei cuiva e să fie din spatele unei tejghele, repetând aproape robotic: „Aici sau la pachet?” (evident, sunt și excepții –  asta am scris-o ca să scap de niște înjurături, recunosc.)

Nu asculta orbește părinții când îți spun la ce facultate să te duci. Dacă mama sau mamaie au vrut să facă ceva Contabilitate și nu au reușit, nu tu trebuie să le îndeplinești această fantezie. Nu ele se vor duce apoi cu diploma în mână să caute de lucru. Și apoi, ce se căuta pe vremea lor, s-ar putea să nu mai fie de actualitate.

Dacă ai posibilitatea, fă ceva activități de voluntariat sau înscrie-te în diverse asociații și ONG-uri. Poate te gândești că nu ai timp, că ai de învățat citate din Nicolae Manolescu și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Sau să descâlcești nu știu ce prismă neregulată. De ce ți-am spus de ONG sau voluntariat? Nu ai idee cât te ajută să te dezvolți aceste tipuri de activități. Cunoști oameni, legi prietenii, te lovești de viața reală, înveți lucruri pe care nici dacă rezolvi zilnic 50 de probleme de matematică nu le știi. Iar chestiile astea or să te ajute și la examene, chiar dacă nu îți e clar cum (chestii legate de inteligență emoțională, caută și tu pe net).

Școala nu este despre tocit. Și o notă luată la un moment dat nu spune totul despre tine. (Să ne înțelegem totuși: dacă toate notele tale sunt nu depășesc punctele de pe fețele unui zar, sunt mari șanse să fii o loază care apoi o să se laude cu școala vieți pe facebook ). Nu te ajută cu nimic în viață să știi să rezolvi toate problemele din culegerea de matematică și să știi să redai ca o casetă ce îți dictează profesoara de română (Nouă ne repeta că triunghiul de aur al literaturii române este format din Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici). Și nici ce populație are comuna Peștișani. Dar nici nu le lăsa baltă, că s-ar putea să nu fie plăcut să vii la Bacalaureat de mai multe ori.

Încearcă să fii atent la orele de limbi străine. Studiază acasă. Ai văzut când vine un străin pe la noi prin țară, întreabă ceva oamenii pe stradă și ăia încep să-i explice de îi doare mâna? Apoi cu năduf spun „să stea la el acasă dacă nu se descurcă”. Nu numai pentru asta. Dar dacă tinzi la un serviciu (afacere) mai de Doamne-Ajută o limbă străină îți va prinde bine. (Dacă vrei să te faci un buticar la colțul blocului, merge și fără, sticla de Borsec tot la fel o vinzi și cu BAC și fără).

Fii atent pe cât posibil și la celelalte ore. Ceva matematică, istorie, fizică, informatică n-a omorât pe nimeni. (în secolul ăsta) Încearcă să le înțelegi logic. Și să le vezi aplicabilitatea. (Dacă reușești, să mă anunți și pe mine, eu nu am reușit la toate).

Știai că internetul este bun și la altceva decât să postezi poze cu bot și mustăți de câine sau cu urechi de iepure? (Îmi explică și mie cineva ce e așa cool aici? Cred că sunt prea ramolit). Și poți să apelezi o fată și altfel decât „ce faci pryntzeso”„ iești frumoasă, nu vrei să ne combinăm?”, „fată, am BMW?”. Dacă ți-ai face timp să mai citești și altceva (cărți în caz că nu ai înțeles despre ce vorbesc), ai putea să abordezi și altfel. Nu spun că nu ai șanse și așa, știi cum se spune, deșeu trage la deșeu.

Nu uita că profesorii sunt oameni ca tine. Unora le place ce fac, altora nu prea. Unii sunt dispuși să facă un efort să te ajute, alții nu. Unii sunt corecți, pentru alții e mai important ce e tac’tu. Nu stai cu ei o viață, stai liniștit. E perfect normal să nu-i suferi pe unii. Dar nu o arăta. Sunt acolo să te pregătească pentru viață, într-un fel sau altul. Totuși nu face greșeala să consideri că un profesor care nu dă pe la ore sau dă note mari la toată lumea e unul bun.

În încheiere, îți urez multă baftă în continuare. Nu uita să te și distrezi. Acei ani nu se mai întorc. Nu te gândi că abia aștepți să scapi de școală. Nici să te duci la serviciu nu e o plăcere. De acord, ai mai mulți bani decât dacă ești elev/student (sau ar trebui), dar dai la schimb timp, nervi și uneori și ceva vizite la psiholog. Încearcă să mai asculți păreri de la alții care au trecut prin asta. Evită-i pe cei care cred că dețin adevărul absolut. Încearcă să nu faci confuzie între școală și educație. Nu uita că faptul că dacă ai note mari în școală nu înseamnă că ești pregătit pentru viață. E cu totul altă lume, crede-mă. Nu te gândi că cei buni sunt răsplătiți pe măsură. Asta merge la ora de religie și cică doar în after-life. Nu ai garanții. Ține minte că cel mai de preț atu al tău ești chiar TU.

PS: citește aici și partea a doua a acestui articol.

Cu drag,

Allex