Recomandare cărți autori români – 1

        Salutare! Pentru că simt nevoia să fac orice în afară de a scrie la romanul început, pornind de la o inițiativă a unui prieten de pe facebook (#niciunautorromanlaraft  a lui Germin Petcu – încă mică deocamdată, totuși sper că va crește în vremuri de carantină precum Făt-Frumos din poveste) m-am gândit să vă prezint câteva dintre cărțile autorilor români care mi-au plăcut în speranța că veți dori să le citiți. E doar primul articol, am o listă mai lungă în minte, sper să reușesc să mă țin de această promisiune. Și m-ar bucura să văd și sugestii de la voi.

        „… și la sfârșit a mai rămas coșmarul”  – Oliviu Crâznic. Gotic scris de un autor român? Da, se poate. Invitat la nunta unei necunoscute într-un castel bântuit de diavol, nobilul Arthur de Serrangens se trezește prins într-o îngrozitoare plasă a nebuniei, trădării și crimei. Pe lista invitaților: frumoasa și imorala Giulianna Sellini, despre care se spune în șoaptă că i-a sedus deodată pe Dumnezeu și pe Diavol, un fost preot devenit spadasin periculos, un duce puternic și crud, un baron german care nu este ceea ce pare, o tânără și inocentă domniță, un prieten de nădejde, și omul de care se tem toți – inchizitorul Albert de Guy.  Personal vorbind, mi s-a părut cel puțin la fel de bine scris ca „Memoriile Diavolului” al lui Frederic Soulié și mult mai bun decât „Autopsia Satanei” a lui Luis de la Higuera, pe care le-am citit în aceeași perioadă. Un alt lucru interesant, în postfața „O saga în negru”, Oliviu prezintă o culegere de mituri și povești medievale, dar și relatări cuprinse în cronici și mistere care au preocupat timp de secole omenirea. Foarte, foarte util!

        „Sânge, metal și speranță” – un detectiv aparte,  Armand Călinescu ( „Doamnelooor și dooomniiilooor, Armaaand Călinescuuuuu”), dotat cu o centură cu elixire care îi dau forță, energie, protecție împotriva atacurilor psihice (Florin, de unde cumpăr și eu? 🙂 ), trebuie să rezolve tot felul de cazuri ieșite din comun, în orașe populate cu hibrizi de oameni-animale (avem o șobofată, un rațo-câino-om, rinoom, țestosom, lupoameni și alte minuni de genul ăsta), vampiri și alte soiuri de ființe dubioase.  Sper ca în partea a doua, R., polițista-robot care poate extrage un radical complex într-o fracțiune de secundă, dar crede în Pinocchio, să-și îndeplinească visul. Dacă v-au plăcut filmele din seria Sin City (și nu v-ați uitat doar pentru Eva Green dezbrăcată), o să vă încânte această carte a lui Florin Purluca. Aș zice că e un urban fantasy combinat cu dark fantasy, combinat cu roman polițist. Mie mi-a plăcut mult, recent a apărut și continuarea, o s-o citesc în curând.

        „Până la sfârșitul timpului” – Raluca Alina Iorga ne prezintă o minunată lecție de istorie, de dragoste și sacrificiu în acest roman de ficțiune istorică. Personajul principal, Vlad Basarab al III-lea este nimeni altul decât domnitorul Vlad Țepeș, umanizat, prezentat altfel decât ceea ce știm noi de la orele de istorie. Dacă ești o persoană romantică și n-ai mai plâns de multă vreme la un film sau carte, „Până la sfârșitul timpului” este ceea ce ai nevoie, povestea de iubire dintre Vlad și Ana o să-ți rămână mult în minte. Un mare plus, este modul vizual în care este scris (OK, asta n-a fost cea mai bună exprimare a mea, recunosc), parcă ești martor al discuțiilor, cred că este foarte potrivită pentru un scenariu de film. Ca fapt divers, Raluca s-a documentat mai mult de trei ani pentru această carte, iar la bibliografie veți găsi o listă de surse, în caz că veți dori să aprofundați subiectul. Încă un mic amănunt: o parte din acțiunea din planul curent se desfășoară în unul din orașele mele preferate, Sighișoara.

        Fără nicio legătură cu cartea, în zilele cu Festivalul Medieval, la Sighișoara îl puteți întâlni pe Domnul Lazăr: 😆

Lectură plăcută!