Ieșire din bulă: city-break în altă Românie

       Urmăresc emisiunile de știri, siteurile de gen și părerile atotștiutorilor de pe net și îmi vine în minte legendara expresie „Dacă n-au pâine să mănânce cozonac”, atribuită în mod nedrept reginei Maria Antoaneta a Franței și care ne arată cinismul unora și cât de rupți de realitate sunt alții. Văd o grămadă de oameni care spun că fata aia n-ar fi trebuit să iasă la ocazie. Exact așa, nu putea să ia și ea o mașină cu șofer, cum fac copiii parlamentarilor proști grămadă, aleși de alții la fel de îngrămădiți dar săraci, sau măcar un Clever, UBER sau taxi cum fac cei care se dichisesc vineri seara să iasă la terasă în Centrul Vechi (fie că sunt în București, Timișoara, Sibiu sau orice alt oraș mai de Doamne-ajută).

       Pentru toți aceștia, mă gândesc să le dau o idee de ieșit din bula lor, un alt fel de city-break. Ce ați zice de o excursie, în Cealaltă Românie, unde lumea nu stă să se gândească dacă bananele din Ecuador sunt stropite cu nu-știu-ce substanțe, dacă roșiile sunt bio sau dacă să-și mai ia o cafea de la Starbucks sau un smoothie cu quinoa, ci dacă să cumpere un parizer mai ieftin ca să le ajungă banii și de o sticlă de suc la 3 litri să aibă și ceva pentru copii. Da, cred că ați văzut și voi prin supermarketuri acele PET-uri ceva mai ieftine decât apa plată și cărora li se potrivește de minune sloganul „Cumperi aici și mori acasă!”

       Aș putea să vă fiu ghid, chiar dacă de vreo 12-15 ani nu mai sunt în legătură strânsă cu acea Românie. Am trăit 18 ani într-un sat la 3 kilometri distanță de un „municipiu”, situat la jumătatea distanței dintre Târgu-Jiu și Drobeta Turnu Severin. Deci totuși un sat aflat într-o zonă populată, cu oarece legături cu restul lumii.

       Hai să facem un exercițiu.

       Imaginați-vă acum că vă treziți (știți voi, ca în comedia „13 going on 30”) în corpul unui copil de 15 ani într-un sătuc prin creierii munților sau fundurile câmpiei, printre dealuri, cu un drum care să te face să te simți ca Mat Damon în „Marțianul”. E 12 noaptea și te apucă necesitățile fiziologice. În mod normal, ți-ai lua papucii și te-ai duce liniștit la baie, să stai ca „Don pe tron”, (urăsc reclama aia!). Doar că de data asta nu-i așa. Îți iei ceva în picioare și te îndrepți către WC-ul din fundul curții, că deh, de canalizare la voi în sat se vorbește ca de extratereștrii de la Roswell. Hai să fim sadici și să zicem că e iarnă sau plouă. Ai idee cum e să bagi picioarele în cizmele înghețate bocnă? Să vezi cât de mișto e să faci slalom printre chestiile pe care le are țăranul prin curte, cu lanterna în mână, având grijă să nu aluneci…

       Bun, ai scăpat de asta. Zi de școală, sună ceasul ăla pe baterii, sau poate alarma de la telefon. În mod normal, ai spune că diseară te culci mai devreme, ai mai înjura un pic și te-ai duce la baie să-ți faci igiena. Doar că e posibil ca acum să n-ai baie, că doar n-ai canalizare. Și să-ți tragi apă în casă costă o avere. Așa că scoți frumos din sertar pasta de dinți SuperCristal, periuța cumpărată anul trecut, iei din galeată o cană de apă și dacă nu ți-e lene, o încălzești pe aragaz sau pe sobă. Dacă ești mai sadic sau n-ai de niciunele, să vezi senzație când te dai pe față cu apă la 3-4 grade!

       Vrei să faci un duș sau o baie fierbinte? Nicio problemă. Ia oala mare în care face mă-ta ciorba de cartofi, pui la fiert până clocotește și o torni în lighean sau în postavă (copaie). Adaugi apoi apă rece. Sper că te pricepi cât de cât la contorsionism (eu știu că n-aveam loc pe vremuri). Sau speri să câștige și taică-tu suficient de bine să cumpere un boiler. Știi momentele alea când se spargea o țeavă la oraș și urlai trei zile că n-ai apă caldă și începi să puți ca un pește stricat? Copiii de la țară n-au cum să se plângă de ce n-au avut niciodată.

       Ți se pare frig în casă? Unde-i caloriferul sau centrala? He he, stai că aici tehnologia n-a ajuns. Ai băgat lemne în sobă? Sau mai degrabă, a avut tac-tu bani să cumpere o mașină de lemne și să cheme pe cineva cu drujba să le taie? Asta e, mai pune și tu o haină pe tine. Nu, nu din aia de ieșit din casă când te vede lumea.

       Poate ar fi mai bine să și mănânci ceva. Doar micul dejun e masa cea mai importantă a zilei. Pune repede o mână de  flori de mușetel într-un ibric, niște apă și ai ceai. Taie două felii din franzela de ieri. Ia vezi, mai ai în frigider niște parizer sau niște felii de salam subțiri, tăiate cu precizie chirurgicală cu laserul? Pune și niște margarină. Cum, erai obișnuit cu iaurt cu bifiduși și cereale? Da, degeaba strâmbi din nas că margarina nu e sănătoasă, că are aproape aceeași compoziție ca și plasticul, aici ai de ales: mănânci sau nu.

       Te îmbraci și pleci la școală. Dacă ești norocos, școala e în satul tău. Mergi pe jos, fie vreme bună, fie vreme rea, vorba dinamoviștilor. Încă n-ai de unde să știi că majoritatea școlilor de la țară sunt niște glume proaste, iar șansele de a lua bacul sunt egale cu a nimeri măcar 4 numere la loto 6/49. Dacă ești mai puțin norocos, mergi până în satul vecin. Recitește propoziția anterioară. Dacă ai ocazia să ajungi la oraș, la un liceu cât de cât mai bun, ai poate noroc de profesori mai buni. Trebuie doar să nu pleci urechea la jignirile colegilor. Nu ești nici primul căruia i se spune că ești țăran, că ai venit din lanul de porumb, că-ți put mâinile a bălegar sau mai știu eu ce. Nici primul pe care îl întreabă dacă te-ai spălat la @#$% sau dacă ai ciorapi cârpiți, stai liniștit. Și pentru fete cred că e mai rău.

       Gata, ai supraviețuit semestrului și vine vacanța. Libertate! Da, doar că libertatea nu duce vacile la păscut, nu udă varza din grădină, nu prășește porumbii. Așa că nu te bronzezi la Mamaia sau în Katerini, ci cu sapa în mână. Partea bună e că s-ar putea să nu ai nevoie să te duci la sală ca să arăți slim-fit. Și să nu te ardă soarele, că doar n-are tac-tu bani de creme cu protecție solară. Și nici cabinet medical nu prea e, doctorul de familie are lucruri mai bune de făcut decât să dea pe acolo. Să nu dea dracu’ să te îmbolnăvești, să ai vreo indigestie, să ți se umfle măseaua. Mă-ta știe câteva leacuri băbești, tratamente cu foi de varză, legături cu cartofi, spirt, nurofen.  Bine, dacă nu mai suporți durerea, hai du-te la oraș la doctor. Să nu crezi că ăla te primește cu brațele deschise și cu covor roșu, că n-are nici el…

       Ai muncit destul, e nevoie și de entertainment.  Cum ieșit la film? N-ai acasă PRO TV? Cum, ai mai văzut filmul ăla cu Steven Segal? De trei ori? Și pe ăla cu Dolph Lundgren de pe Antena? Și p-astea cu Van Damme? Aha, vrei clubăreală? Păi… vezi că în satul vecin e horă la cârciuma lui X. Face în fiecare sfârșit de săptămână, să adune clienți. Da’ vezi să nu te trosnească vreunul că nu-i place mutra ta. Sau după caz, să nu te ia cu japca, că sigur i-ai făcut cu ochiul acum vreo șase ani.

       Bine, vrei să te duci în oraș duminică să te întâlnești cu prietenii. Și la întoarcere, cumpără și niște pâine, un litru de ulei, o pungă de zahăr. Și mai ia și niște salam, de ăla mai ieftin, că din bruma de salariu trebuie cumpărată butelie nouă la aragaz, strâns pentru lemne la anul, reparat acoperișul, curățat soba, cumpărat îngrășăminte și ierbicide, plătit curentul, și poate luăm un TV nou de Paște. Cum cu ce? Autobuzul? Păi nu circulă decât în unele zile, verifică și tu în calendar. Dar nu cred că oprește că n-au loc să mai urce nici un purice și-un păduche… ce să mai zici de un om? Să chemi taxi din oraș? Cum 30-50 de lei? De banii ăștia luăm ulei, zahăr, făină pentru două săptămâni… Ieși și tu, fă cu mâna, poate oprește unul mai milos…

       Hai că a fost nasol exercițiul, nu?  N-am vrut să îl complic mai mult. Aș fi putut să îți spun să-ți imaginezi că ești fată. Și te duci la magazinul din sat, unde dai nas în nas cu dârlăii comunei. „Ce fă, ți-ai luat tampoane? Ți-o venit ciclu’? Nu vrei să ne f*tem? Nu? Las că te prind io, curvă mică!” Sau la liceu, nu-l uita pe șmecherul clasei. Că doar ești una proastă de la țară, tot ți-o pune. Vrei, nu vrei, că doar ești proastă. Și oricum, ești și curvă, toată lumea o știe. (Cum de ce? Pentru că vecina X n-o suportă pe mă-ta și deci sunteți neam de curve, că n-ai dat săru-mâna babelor de la biserică, că nu ai vrut să te culci cu Marinel, băiatul primarului, că te-au văzut pe stradă vorbind cu X, că te duci la școală la oraș și cine știe ce faci acolo, că nu te-ai mai spovedit demult, și în general că exiști).

       PS: știu, nu peste tot la țară este așa. Nu toți au WC în curte și nu toți se spală în lighean. Unii sunt cetățeni europeni, muncesc în străinătate și au mai schimbat câte ceva.  Dar restul…

       Ca să vă reveniți, vă las aici un link despre expresia cu care am început articolul. Poate atunci când vom ieși din bulele noastre și vom înțelege că nu toți sunt ca noi vom avea ocazia să-i ajutăm să se schimbe.

imagine preluată de pe www.pexels.com